USR Galați - Uniunea Salvați România - Galați

Teleormanizarea Galațiului. Zeci de mii de gălățeni sunt în grevă fiscală sau incapacitate de plată ( episodul II )

Şi-acum, banii pe care primăria îi încasează direct de la cetăţeni:

  1. Banii plătiţi de gălăţeni pentru clădiri, persoane fizice: în 2018, suma creşte de la 13.180.000 lei în 2017 la 14.191.000 lei in 2018. Plus 7,67%. Creşterea vine din două direcţii principale: o creştere a cotei de impozitare a clădirilor rezidenţiale, de la 0,08% în 2017 la 0,09% în 2018 şi o dublare în cazul celor nerezidenţiale ( de exemplu, un garaj în curtea proprie ), de la 0,3% la 0,6%. Numărul noilor case construite în Galaţi nu este prea mare. În 2017 au fost date aproape 60 autorizaţii de construire pentru locuinţe.

Pentru comparaţie, dacă la Galaţi avem în 2018 o cotă de impozitare de 0,09%, la Sibiu este de 0,08% ( în 2017, Sibiul a prevăzut că încasează pentru clădirile persoanelor fizice 14.374.000 lei ) iar Clujul vrea să încaseze în 2018, cu 0,1% cota de impozitare, 29.104.000 lei.

  1. Banii pentru clădiri, persoane juridice: în 2018, suma creşte de la 30.481.000 la 42.987.000 Este o creştere foarte mare în comparaţie cu celelalte venituri. Întrebarea este: s-au construit clădiri de birouri? Hale de producţie? Magazine? Nu. Iar diferenţa nu provine în întregime dintr-o jumătate de mall. Şi nici nu au fost crescute cotele de impozitare. Rămânem la 0,2% pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor juridice şi 1,3% pentru clădiri nerezidenţiale. Pentru comparaţie, Sibiul are cotele de impozitare la fel, de 0,2% şi 1,3% ( şi anul trecut a prevăzut în buget 45.374.000, mai mult decât la Galaţi anul acesta ) iar Clujul, în 2018, cu 0,1% cota de impozitare pentru clădirile rezidenţiale ( jumătate din cât e la Galaţi, dacă tot vrem să discutăm despre povara fiscală dusă de unii agenţi economici gălăţeni ) şi 1% pentru clădirile nerezidenţiale ( mai mic decât la noi, ca să înţelegem doar unul din motivele pentru care Clujul este mai atractiv pentru investitori. Serios, cota de impozitare a clădirilor nerezidenţiale deţinute de persoanele juridice este de 1% şi la Tecuci ), ei, bine, Clujul, prevede că va încasa 74.940.000 lei, aproape dublu decât Galaţiul! Sunt două explicaţii rezonabile principale pentru creşterea sumelor: anul trecut au prognozat sub real ( dar n-am auzit să se fi lăudat cu încasări peste planul aferent anului 2017 ) sau/şi o parte din diferenţă provine din impozitarea ca sediu al unor persoane juridice a unor apartamente.

Cert este că dacă adunăm banii pe care primăria Galaţi vrea să îi încaseze de la cetăţeni şi firme pentru clădiri, toate clădirile din oraş, hale, ateliere, etc, se adună 57 milioane lei, bani suficienţi doar pentru salariile angajaţilor primăriei.

  1. Banii plătiţi de gălăţeni pentru terenuri: 4.409.000 de la persoanele fizice şi 7.239.000 pentru persoanele juridice. Creşterea există, +4,78% la persoane fizice şi +3,94% la cele juridice, dar nu este fabuloasă. Pentru comparaţie, Clujul vrea să încaseze pentru teren, de la persoanele fizice, 6.449.000 lei, dar oraşul are o suprafaţă mai mare iar Sibiul a prins în bugetul pe anul trecut 4.402.000 lei, dar oraşul are o suprafaţă mai mică. Clujul are de încasat anul acesta, pentru terenul persoanelor juridice, 5.540.000 lei, mai puţin decât la Galaţi. Asta ca sa vedem povara fiscala de la Cluj. Sibiul, pe 2017, 3.568.000 lei, jumătate din cât îşi prognozase Galaţiul.
  1. Mijloacele de transport: persoanele fizice au de plătit 9.812.000 lei, cu aproape 5% mai mult decât anul trecut iar cele juridice 5.522.000 lei, cu peste 6% mai mult decât anul trecut. Pentru comparaţie, costul parcării supraetajate de la Ancora este estimat la 2,5 milioane de euro. Aproximativ 11,5 milioane de lei, mai mult decât toţi banii pe care primaria vrea să îi incaseze în 2018 de la toţi gălăţenii ( persoane fizice ) care au maşini. E o comparaţie descurajantă. La Ancora e vorba despre 200 de locuri de parcare.

Mai departe, încasarile au fost realizate după cum urmeaza:

Impozit pe cladiri persoane fizice = 75,84% din prognoză, impozit pe cladiri persoane juridice = 60,71% din prognoză, impozit pe teren persoane fizice = 68,47% din prognoză, impozit pe teren persoane juridice = 71,69% din prognoză, taxa pe auto persoane fizice = 41,40%, taxa pe auto persoane juridice = 72,21% din cât a fost prognozat la începutul anului.

Acum devine mult mai clara furia somaţiilor pentru neplata dărilor, emise de primarie la sfarsitul anului trecut şi inceputul acestui an. Oamenii nu au platit, ca sa zicem asa, de la vlădica la opincă, lucru reflectat în cotidianul Viaţa Liberă în materialele despre datornicii la bugetul local.

Devine şi mai clara, de exemplu, întârzierea plăţilor pentru centralele termice de apartament, asumate de Consiliul Local în primăvara fără a discuta câtuşi de puţin sursa de finanţare.

Contul de execuţie al bugetului general de venituri şi cheltuieli al municipiului Galaţi pe anul 2017, trimestru IV, a fost aprobat în decembrie 2017, hotărârea Consiliului Local 769. Ce este de remarcat: conform procesului verbal al şedinţei din 19 decembrie 2017, niciun consilier local nu a avut nimic de remarcat. 5 absenti, o abţinere, 21 de voturi de aprobare SI NICIUN COMENTARIU.

Pentru comparaţie, iată situatia de la Sibiu, dar nu la sfarsitul anului ci cu o lună mai devreme, la 30 noiembrie 2017: impozit pe cladiri persoane fizice = 99%, impozit pe clădiri persoane juridice = 111%, impozit pe teren persoane fizice = 99%, impozit pe teren persoane juridice = 119%, taxa pe auto persoane fizice = 107%, taxa pe auto persoane juridice = 90%.

Într-adevăr, fără comentarii.

Mai bine să comparam „performanţa” administraţiei PSD/ALDE/ UNPR gălăţene de anul trecut cu ceea ce au reuşit în anii dinainte.

Situatia este mai mult decât gravă: punând la un loc execuţiile bugetare din anii 2015, 2016 şi 2017 vedem un trend rostogol la vale: gălăţenii nu îşi mai plătesc taxele. „PSD a marit salariile şi pensiile”, „avem cea mai mare creştere economica din Europa” dar aproape doua treimi dintre gălăţeni nu şi-au plătit anul trecut taxa pe mijlocul de transport, un sfert nu şi-au plătit impozitul pe locuinţa şi aproape o treime nu şi-au plătit impozitul pe teren.

Înca o dată, să fie sărăcie, să fie abandon, să fie o grevă fiscală nedeclarată sau să fie o încredere totală în faptul că partidul şterge datoriile?

Pentru un grad similar de încasare, primăria închide termoficarea însă îşi permite să funcţioneze în continuare, cu creşterile salariale binecunoscute.

Încă o comparaţie: cu rezultatele astea, directorul Direcţiei Generale Impozite, taxe şi alte venituri, la Galati, are un salariu de baza de 10.339 lei. Cel al direcţiei similare de la Primăria Alexandria, are 8.000 de lei. Şi rezultate oarecum similare. Însă la Oradea, unde gradul de încasare era de 126% la sfârşitul trimestrului III, şeful de la taxe şi impozite are rang inferior, de director executiv adjunct, şi salariul de bază de 8.120 lei.

Episodul I „Jalea bugetului. De unde NU mai vin banii la bugetul local” îl găsiți AICI:

http://usr-galati.ro/jalea-bugetului-de-unde-nu-mai-vin-banii-la-bugetul-local-episodul/  

Episodul III: „Nimic neobişnuit! Galaţiul vrea să încaseze din taxa hotelieră mai mult decât Sibiul”.

http://usr-galati.ro/nimic-neobisnuit-galatiul-vrea-sa-incaseze-din-taxa-hoteliera-mai-mult-decat-sibiul-episodul-iii/

USR GALAȚI

Adaugă comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Aboneaza-te la buletinul de stiri!