USR Galați - Uniunea Salvați România - Galați

Primarul PSD Pucheanu se laudă degeaba

În 2018, fiecare a şasea autorizaţie de construcţie emisă la Galaţi a fost pentru intrare în legalitate. Mai mult, Brăila a eliberat mai multe autorizaţii de construire decât Galaţiul.

Săptămâna trecută, primarul pesedist al Galaţiului, Ionuţ Pucheanu a anunţat înfiinţarea Comisiei de Aviz Comun.

Cu aceasta ocazie, a prezentat şi ne-a atras atenţia cu o “realizare” a mandatului sau. Cităm: “În anul 2018, la nivelul municipiului Galaţi, prin instituţia Arhitect Şef, s-au emis sensibil mai multe autorizații de construire/desființare comparativ cu anul 2017. Mai exact, anul trecut au fost eliberate 2.235 de certificate de urbanism, cu 276 mai multe ca în 2017 şi, respectiv, 1.150 de autorizații de construire/desființare, cu 264 mai multe decât în anul precedent, la care se adaugă 1.034 avize de specialitate. E un lucru bun, înseamnă că piaţa imobiliară s-a dezmorţit, iar trendul cred că va fi în aceeaşi direcţie şi în 2019”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu. „Înseamnă că lumea a început să aibă încredere că autoritatea locală nu mai este cea care pune beţe în roate aşa cum până în momentul de faţă se tot spunea la Galaţi – de câte ori mă întâlneam cu un potenţial investitor, de fiecare dată auzeam acelaşi lucru: „Nu venim la Galaţi, că durează o veşnicie până obţinem o autorizaţie de construcţie”.

Am învăţat un lucru: e obligatoriu să verifici orice spune un pesedist. Am verificat. Şi am comparat Galaţiul nu doar cu el însuşi ci şi cu celelalte municipii reşedinţă de judeţ din România. Iar situaţia nu este nici pe departe atât de trandafirie, cum a încercat primarul PSD să se laude.

Galaţiul este pe locul 10 în România la numărul autorizaţiilor de construire eliberate în anul 2018. Fireşte, nu am luat în calcul Bucureştiul.

Locul 10 este un loc ruşinos şi iată de ce: 4 din cele 9 clasate în faţa Galaţiului sunt oraşe mai mici şi chiar mult mai mici decât Galaţiul. Bistriţa are de trei ori mai puţini locuitori decât Galaţiul. Aradul are mai puţin de jumătate. Iar de Brăila … ce să mai vorbim!

În 2018, primăria municipiului Galaţi a eliberat 1.150 de autorizaţii de construire iar Brăila, cu 150 mai multe. Bistriţa, cu 382 mai multe. Asta înseamna cu o treime în plus! Eram la egalitate dacă din luna octombrie, Primăria Bistriţa intra în concediu şi nu mai elibera nicio autorizaţie iar la Galati se lucra la foc continuu. Bistriţa are 70.000 de locuitori iar Galatiul, tot în acte, are 300.000. Primarul se numeste Ovidiu Teodor Creţu şi este la fel de pesedist ca dl. Pucheanu, numai că mai vrednic.

La fel, situaţia certificatelor de urbanism: Galaţiul este pe locul 12, cu 1.959 certificate de urbanism eliberate în anul 2018. Pentru dl Pucheanu a părut mult dar Primăria Oradea a eliberat aproape 7.000! Bistriţa, 3.261 iar primăria Târgu Mureş a eliberat 2.501 certificate de urbanism.

Ca să înţelegeţi diferenţa: Oradea are 200.000 de locuitori iar Târgu Mureş are 140.000 de locuitori, mai puţin de jumătate din cât are Galaţiul. Şi, din nou, Bistriţa: aproape un sfert din populaţia Galaţiului dar un număr DUBLU de certificate de urbanism.

6 din cele 11 oraşe care au eliberat în anul 2018 mai multe şi mult mai multe certificate de urbanism decât Galaţiul sunt mai mici şi mult mai mici decât oraşul păstorit de dl. Pucheanu.

Deocamdată atât despre evaluarea cantitativă.

Am făcut şi o evaluare calitativă a laudei primarului pesedist al Galaţiului. Nici aici nu stăm deloc ca-n presa de partid.

Am verificat toate autorizaţiile de construire afişate pe site-ul primăriei Galaţi ( ca să ne credeţi: lipsesc patru. Nr. 42, din februarie, nr. 327 şi 329, din aprilie şi nr. 892, din octombrie )

Ei bine, 162 sunt pentru intrare în legalitate. Asta înseamna 14,12%. Practic, fiecare a şasea autorizaţie de construire emisă în Galaţi e dată nu pentru construire şi înaintea construcţiei ci pentru intrarea în legalitate, după construire.

Iar la certificatele de urbanism este la fel: 351 sunt pentru intrare în legalitate. 15,69%. Fiecare al şaselea. ( nici certificatele de urbanism nu sunt publicate toate. Lipsesc nr 1.710 din octombrie şi 2.147 din decembrie )

Pentru comparaţie, la Timişoara sunt 2,7%. Au mai puţine din mai multe. 46 intrări în legalitate din 1.700 de autorizaţii de construire emise. Şi mai e o diferenţă: dacă la Galaţi, site-ul anunţă sec: “IL“ sau “intrare în legalitate”, la Timişoara se anunţă foarte clar: “intrare în legalitate ŞI SANCŢIONAREA CONTRAVENŢIILOR CONSTATATE”.

Numărul mare de intrări în legalitate înseamnă un lucru foarte grav: oraşul s-a decuplat de primărie. Funcţionează fiecare cum poate, din când în când se întâlnesc dar, în multe cazuri, fiecare construieşte cum şi unde îl duce capul şi după aia, dacă e prins, intră în legalitate. Dar dacă nu e prins?

Dar cel mai grav lucru este altul: primăria Galaţi şi-a dat sieşi intrare în legalitate pentru propriile lucrări!

Ce ziceţi de asta?

Este vorba despre certificatele de urbanism 851/30.05.18 IL Corp A – Colegiul Naţional Vasile Alecsandri, 1.496/31.08.18 Intrare în legalitate Şcoala Gimnazială nr. 20, corpuri C2, C3, C4, C5, C6 şi C7, 1.497/31.08.18 Intrare în legalitate Grădiniţa Mugurel şi 1.370/09.08.18 intrare în legalitate corp A ( C20 ) centrală termică ( C21) şi chioşc ( C22) Colegiul naţional Vasile Alecsandri şi Autorizaţiile de Construire nr. 290/16.04.18 IL Cămine guri de scurgere cu sifon şi depozit – 8 locaţii, 443/11.06.18 Intrare în legalitate reparaţii linii tramvai între bulevardul George Coşbuc şi Anul Revoluţiei 1848 şi 444/11.06.18 intrare în legalitate reparaţii linii tramvai strada Basarabiei şi anul Revoluţiei 1848.

N-am auzit să fi fost sancţionat cineva. A fost?

Iar despre “dezmorţirea pieţei imobiliare gălăţene”, nu ne pronunţăm până când primăria nu face publice informaţiile respective.

Alte primării, multe alte primării, publică şi termenul de valabilitate al autorizaţiilor dar şi valoarea estimată. Şi poţi să afli, de exemplu, că la Baia Mare, numărul autorizaţiilor a crescut foarte puţin, de la 585 la 597 ( aprecierea cantativă ) dar a crescut şi valoarea totală, de la 195.855.635,84 lei în anul 2017 la 248.265.383,26 lei în anul 2018, cu posibilităţi de departajare între lucrările cu bani publici şi cele cu bani privaţi, ca să se vadă cât mai clar ce înseamnă piaţa investiţiilor imobiliare, eventual să şi faci harta investiţiilor imobiliare în oraş, pentru a vedea, apoi, unde este cazul de creştere sau de scădere a unor taxe sau impozite.

Pentru că, şi la Baia Mare, e adevărat că a crescut suma totală însă s-a întâmplat următorul fenomen: a crescut suma totală pentru că au crescut investiţiile publice, de la 39,5 milioane în 2017 la 114.9 milioane în 2018 dar valoarea lucrărilor private a scăzut de la 156.3 milioane lei în 2017 la 133.3 milioane în 2018. Deşi numărul autorizaţiilor emise a crescut foarte puţin.

În cazul Galaţiului astfel de calcule sunt imposibile şi avem serioase indoieli că administraţia PSD ştie şi poate să le facă. Sau rezultatele sunt atât de urate încât nu au curaj să le facă publice.

Şi mai e de spus ceva: am remarcat că din Comisia pentru Aviz Unic face parte şi SC Electrocentrale SA. Motivul era unul corect până anul trecut: CET-ul opera mulţi kilometri de conducte magistrale răspândite prin oraş. Însă acum, după închiderea sistemului de termoficare, nu le mai operează. Conductele există ( să sperăm că nu le-a furat nimeni, că ne facem de poveste ), dar nu mai sunt folosite şi nici nu vor mai fi vreodată. Şi-atunci de ce mai trebuie gălăţenii să ceară şi să plătească pentru respectivul aviz?

La fel, Calorgal: cea mai mare parte din reţelele de sute de kilometri ale sistemului secundar de termoficare nu mai sunt folosite însă rămân îngropate.

Mai mult, foarte mulţi kilometri de conducte din reţeaua secundară de termoficare se află în aceleaşi canivouri cu reţelele de apă rece şi canalizare şi, cel mai important, Primăria Municipiului Galaţi deţine hărţile acestor trasee şi amplasamente. Ori, dacă Primăria are aceste informaţii, de ce mai este nevoie ca societăţile din subordine să fie întrebate şi plătite pentru răspuns, în cazul avizării?

Practic, pentru două conducte aflate una lângă cealaltă la câţiva centimetri distanţă ceri, plăteşti şi primeşti două avize de la două entităţi diferite, chiar dacă acest lucru se întâmplă printr-o comisie unică.

Primarului PSD Ionuţ Pucheanu i-a luat doi ani să înţeleagă că trebuie să facă ceva. Sperăm că nu trebuie să mai treacă alţi doi ani până să înţeleagă că, dacă vrea să ajute, poate să încerce să elimine taxele de avizare percepute de societăţile din subordinea Consiliului Local.

Este o solicitare a USR Galaţi pe care o formulăm public.

Echipa USR Galaţi
23.01.2019

USR GALAȚI

Adaugă comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Aboneaza-te la buletinul de stiri!